Cercetând cu interes unul dintre puținele documente care s-au mai păstrat în arhiva Parohiei Parcul Călărași din București am aflat cu multă bucurie rolul activ pe care l-au avut în construcția acestei frumoase și importante biserici din Capitală unele personalități ale vieții bisericești și culturale din perioada de mijloc a secolului trecut.

Eforturile Preotului Constantin Sârbu, ctitorul acestei Sfinte Biserici, au fost susținute de oameni deosebiți care și-au pus darurile date lor de Dumnezeu în atingerea acestui țel.

Din registrul cu primele procese verbale ale Consiliului Parohial al bisericii noastre am aflat că un important rol în strângerea de fonduri pentru continuarea lucrărilor la Sfântul Locaș l-a avut corul din acea vreme, care înfrumuseța Sfintele Liturghii, era alcătuit din „…60 de persoane, intelectuali ai cartierului…” și era condus la acea dată de regretatul profesor și compozitor Victor Giuleanu.

Reținem din procesul verbal nr.2/27 ian. 1947, că în perioada 14 oct. 1945 - 22 dec. 1946, corul bisericii a susținut un număr de șapte concerte, la demisolul bisericii aflate în construcție, prilej cu care s-a strâns suma de 22.128.420 lei. Se propunea totodată continuarea acestor concerte.

În procesul verbal nr.17/27 martie 1949 găsim, printre altele, mulțumirile aduse de Pr. Paroh Constantin Sârbu, „…corului bisericii sub conducerea d-lui Gheorghe Bazavan, care a susținut primele șapte concerte foarte reușite ce a dat în scopul strângerii de fonduri, cum și zelului multor creștini care s-au ostenit cu plasarea invitațiilor pentru concerte”.

Din procesul verbal nr.23/4 febr. și nr. 24/19 febr. 1950 aflăm faptul că în anul precedent (1949) au avut loc încă trei concerte (în total 10, n.n.) susținute de corul bisericii sub conducerea maestrului Gheorghe Bazavan. Iată ce se scrie în procesul verbal nr. 24:

„Se menționează deasemenea frumosul aport adus de corul bisericii noastre format din intelectuali și muncitori voluntari, sub conducerea maestrului Gheorghe Bazavan care a dat în anul trecut (1949, n.n.) 10 concerte religioase care s-au soldat cu suma de 276.693 lei precum și râvna a numeroși creștini și creștine care au plasat invitații la aceste concerte”.

O altă menționare a aportului dat de corul bisericii, o aflăm din procesul verbal nr. 28/2 febr. 1951, care menționează următoarele:

„Consiliul Parohial constată că în anul 1950 s-au dat 4 concerte religioase, dintre care ultimul, de Crăciun, s-a dat pentru ajutorarea copiilor săraci. La aceste concerte s-a încasat suma de 74.192 lei. Concertele s-au dat sub auspiciile Comitetului Parohial, conform proceselor verbale încheiate în acest scop. Ele vor continua cu apelurile pentru câștigarea de prieteni, ctitori ai bisericii, acestea fiind împreună cu concertele, singurele resurse pentru continuarea lucrărilor bisericii.”

Într-o anexă la procesul verbal nr. 81/22 ian. 1953 aflăm printre cei opt „creditori” (salariați, n.n.) ai Parohiei prevăzuți în planul financiar pe anul respectiv și pe domnul Bazavan Ion, fratele maestrului Gheorghe Bazavan (care între timp fusese arestat și trimis la canal, n.n.).

Desigur că aceste menționări reflectă doar într-o mică măsură dăruirea și efortul făcut de acești oameni de seamă care și-au înțeles menirea de a-i sluji pe semenii lor prin cuvânt, faptă și cântare.

Creația muzicală a maestrului Gheorghe Bazavan este binecunoscută și ar trebui ca ea să nu rămână doar în partitură ci să fie promovată de cât mai multe formații corale. În special lucrarea „Cântările Liturghiei”, scrisă de compozitor atât pentru cor mixt cât și pentru cor bărbătesc, ar trebui cântată mai mult de formațiile corale din bisericile noastre. Iată ce consemnează autorul la 4 noiembrie 1986, într-o notă scrisă pe pagina a doua a acestei lucrări, în varianta pentru cor bărbătesc, aflată în manuscris:

„Lucrarea Cântări Liturgice a fost concepută încă din anii celui de-al doilea război mondial și realizată pentru cor mixt între anii 1945-1950. A fost executată în întregime de corul bisericii din Bariera Vergului sub conducerea autorului. A mai fost executată de corul Bisericii Sf. Elefterie sub conducerea dirijorului Eugen Breslauer. Versiunea actuală pentru cor bărbătesc este substanțial înnoită, atât din punct de vedere melodic cât și armonic. În versiunea de față, consider că doar tempourile trebuie luate în considerație; nuanțele rămân la latitudinea dirijorului.”

În acest sens am făcut demersurile necesare ca aceste frumoase creații corale liturgice să se audă cât mai des în biserica noastră, unde el a fost dirijor, ca o ofrandă adusă unui om jertfelnic.