Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri

„Cel ce vă ascultă pe voi pe Mine Mă ascultă, și cel ce se leapădă de voi se leapădă de Mine; iar cine se leapădă de Mine se leapădă de Cel ce M-a trimis pe Mine. Și s-au întors cei șaptezeci (și doi) cu bucurie, zicând: Doamne, și demonii ni se supun în numele Tău. Și le-a zis: Am văzut pe satana ca un fulger căzând din cer. Iată, v-am dat putere să călcați peste șerpi și peste scorpii, și peste toată puterea vrăjmașului, și nimic nu vă va vătăma. Dar nu vă bucurați de aceasta, că duhurile vi se pleacă, ci vă bucurați că numele voastre sunt scrise în ceruri. În acest ceas, El S-a bucurat în Duhul Sfânt și a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului și al pământului, că ai ascuns acestea de cei înțelepți și de cei pricepuți și le-ai descoperit pruncilor. Așa, Părinte, căci așa a fost înaintea Ta, bunăvoința Ta.”” (Luca 10, 16-21)

Pășind pe firul Sfintelor Scripturi și citind despre slujirea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil vom observa că ei reprezintă, de fapt, cele două Testamente, Vechi și Nou: Mihail Legea lui Moise, a dreptății, iar Gavriil Legea Harului, a iubirii evanghelice. Sunt pomeniți împreună, pentru că învățătura și misiunea Bisericii se sprijină pe amândouă Testamentele, considerând că dreptatea și iubirea nu pot fi despărțite. Dacă Arhanghelul Mihail ne aduce aminte de păcat, dreptate și moarte, Gavriil ne apropie mâna întinsă a lui Dumnezeu, făcându-se vestitorul iubirii și al mântuirii. Dumnezeu Însuși așa S-a revelat, potrivit înțelepciunii Sale: pe de o parte, ca Domn al dreptății, asprimii și judecății în Vechiul Testament, pe de alta, al iubirii, îngăduinței și iertării, în Noul Testament. De aici această primă învățătură, enunțată mai înainte: cei doi arhangheli sunt pomeniți împreună, pentru că dreptatea și iubirea trebuie să fie nedespărțite. Numai așezate la un loc, cele două Testamente fac Scriptura întreagă! Dumnezeu însuși este, deodată, și drept, și bun. Greșim atunci când zicem: „Oricâte păcate am face, Domnul ne iartă pentru că este bun!”, uitând că El este și drept. După cum greșim, iarăși, când deznădăjduim zicând: „Nu pot primi iertare, pentru că drept este să fiu condamnat!”, uitând că Dumnezeu este și bun, nu doar drept, și că ne iartă dacă ne căim cu adevărat și ne îndreptăm viața.

Soborul de azi, dedicat tuturor cereștilor puteri§

Potrivit Scripturii și Scrierilor Sfinților Părinți, învățătura de credință ortodoxă vorbește despre nouă cete îngerești. Sfântul Dionisie Areopagitul (sec. V-VI) și Sfântul Ioan Damaschin (sec. VIII) aduc în literatura patristică primele scrieri limpezi și concise despre îngeri. Sfântul Dionisie ne-a lăsat, între altele, o excepțională scriere, Ierarhia cerească, în care descrie cele nouă cete îngerești. Explică, mai întâi, termenul de ierarhie: o rânduială sfântă, o cunoștință și o lucrare ce duce, pe cât se poate, la asemănarea cu divinitatea… (Cap. III, 1). Sfântul Părinte Dionisie ne învață, totodată, că unde este ierarhie dreaptă (nu despotică!) în Biserică, în familie, în instituții etc. este și rânduială. Pentru că unde nu-i ierarhie este anarhie! Însă numai ierarhia dreaptă și sfântă conduce, spune el, la unirea cu Dumnezeu (III, 2). Nominalizează, apoi, cele nouă cete, sau trepte, rânduite în triade: 1. Serafimi, Heruvimi, Tronuri; 2. Domnii, Puteri, Stăpânii; 3. Începătorii, Arhangheli, Îngeri, arătând locul și slujirea fiecăreia (Cap. VII-IX). Ne revine o datorie de suflet să amintim și faptul că părintele profesor dr. Gheorghe Drăgulin (1929-2022), de vrednică pomenire, a emis ipoteza plauzibilă că Dionisie Areopagitul este aceeași persoană cu Sfântul Dionisie Exiguul (născut în Scythia Minor, Dobrogea noastră). A se vedea, în acest sens, lucrarea „Identitatea lui Dionisie Pseudo-Areopagitul cu ieromonahul Dionisie Smeritul (Exiguul)”, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991.

La rândul său, Sfântul Ioan Damaschin preia în mare măsură învățăturile scrise de Sfântul Dionisie și le sintetizează, arătându-ne că Dumnezeu i-a zidit pe îngeri după propriul Său chip, având, de aceea, toate însușirile Lui (sfințenie, bunătate, dreptate etc.), evident, la măsura lor. Tocmai de aceea, Sfântul Părinte precizează: „Tot ce au, îngerii au primit și primesc prin har, fiind creați din bunătatea Sa” (Dogmatica, II, 3).

Îngerul păzitor primit la Botez§

În această zi trebuie să ne aducem aminte și de îngerul păzitor, primit la Botez de fiecare dintre noi. În rugăciunea (lepădarea) a 4-a din Rânduiala Tainei Botezului, preotul rostește: Stăpâne Doamne, Cel ce ești, Cel care ai făcut pe om după chipul și după asemănarea Ta și i-ai dat lui putința de a dobândi viața de veci; după aceea, căzând prin păcat, nu l-ai trecut cu vederea, ci ai rânduit mântuire lumii prin întruparea Hristosului Tău; însuți primește în împărăția Ta cea cerească și făptura aceasta a Ta pe care ai izbăvit-o din robia vrăjmașului. Deschide-i lui ochii gândului, ca să strălucească în el lumina Evangheliei Tale. Însoțește viața lui cu înger de lumină, ca să-l izbăvească pe el de toată bântuiala potrivnicului, de întâmpinarea celui viclean, de demonul cel de amiază și de năluciri rele. După Botez, pruncul pleacă însoțit de acest înger, care nu îl va părăsi toată viața. Să ne amintim și de rugăciunea atât de frumoasă „Înger-îngerașul meu…” - una dintre primele rugăciuni (dacă nu cumva prima!) pe care le-am învățat de la părinții și bunicii noștri, dar și de la profesorii de religie.

Experimentarea cunoașterii aprofundate a învățăturii despre Sfinții Îngeri§

Bucuria cunoașterii mai multor aspecte despre îngeri și slujirea lor (din Sfânta Scriptură din Catehism, din manuale, dar mai ales din scrierile Părinților Bisericii, pomeniți mai sus, Dionisie Areopagitul - Ierarhia cerească, Ioan Damaschin - Dogmatica etc.) poate fi sporită cu lecturi de mare frumusețe și reală zidire sufletească. De pildă, două sinteze foarte bune avem în cărțile semnate de maica Alexandra (principesa Ileana), Sfinții Îngeri (Ed. Anastasia, 2009) și de Andrei Pleșu, Despre Îngeri (Ed. Humanitas, 2003). Vom observa, astfel, cum maica Alexandra valorifică, în general, literatură bisericească de mâna întâi, iar Pleșu, odată cu această literatură, lărgește câmpul bibliografic cu autori laici, antici și moderni, în special filosofi.

Sfinții Îngeri - mijlocitori înaintea Tronului Preasfintei Treimi§

Să nu uităm că, odată cu împlinirea misiunilor primite de la Dumnezeu, Sfinții Îngeri sunt rugători și mijlocitori pentru noi, așa cum mărturisim, iată, prin troparul Sfinților Arhangheli:

„Mai-marilor Voievozi ai oștirilor cerești, rugămu-vă pe voi, noi, nevrednicii, ca să ne acoperiți pe noi, prin rugăciunile voastre, cu acoperământul aripilor măririi voastre celei netrupești, păzindu-ne pe noi, cei ce cădem cu deadinsul și strigăm: Izbăviți-ne din nevoi, cei ce sunteți mai-mari peste cetele puterilor de sus”.