Parohia Parcul Călăraşi

Biserica Parcul Călăraşi  – Vergului Hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi Sf. Cuv. Parascheva

(sursa: http://parohia_sfintii_imparati_constantin_si_elena_vergului.crestinortodox.ro/)

Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena si Sf. Cuv. Parascheva este situata in Piata Eudoxiu Hurmuzachi – Piata Muncii, la intersectia Soselei Mihai Bravu cu Bulevardul Basarabia, dar retrasa fata de aceasta in spatele unui spatiu plantat.

Aceasta biserica este una dintre marile biserici ale Bucurestiului. Biserica a fost zidita pentru parohia “Parcul Calarasi”, infiintata in anul 1938.

Primul lacas de inchinaciune al parohiei – un paraclis – a functionat intr-o incapere a Spitalului de Copii “Vergu”, aflat vis-a-vis de actuala biserica, fiind ctitorit de catre intaiul preot paroh, Constantin V. Sarbu, ajutat de doctorul Victor Gomoiu, directorul spitalului.

Ctitorii Bisericii

Biserica actuala ii are drept ctitori principali pe Maresalul Ion Antonescu si pe sotia sa Maria Antonescu, fiind ridicata de rosu intre anii 1942-1949, prin stradania preotului Constantin Sarbu (1905-11975, paroh aici intre anii 1938-1950), ajutat de doctor Victor Gomoiu, I. Constantinescu, D. Poenaru, S. Anghel, ca si de alti enoriasi din cartierul Bariera Vergului.

Proiectul bisericii a fost intocmit de arhitectul Gh. Naumescu, iar executia i-a fost incredintata antreprizei conduse de catre arhitectul Spiridon Nicolau si profesorul inginer Aurel Beles.

Desi inca neterminata si nezugravita, la data de 17 aprilie 1949, biserica a fost data cultului, fiind sfintita de Mitropolit Nifon Craioveanul, in prezenta unui sobor de preoti, in frunte cu preotul paroh Constantin Sarbu.

Pictura Interioara

Lucrarile de pictura interioara, realizate de pictorul Eremia Profeta s-au desfasurat intre anii 1962 si 1964, prin purtarea de grija a Patriarhului Justinian si a noului preot paroh Constantin Nichita.

Lacasul a fost resfintit la data de 3 octombrie 1976 de catre Episcopul Roman Ialomiteanul, vicar patriarhal, in anul 1988, fusese propusa demolarea bisericii, in zona de sistematizare a Pietei Muncii, demers neinfaptuit, prin caderea regimului comunist.

Prin stradania preotului paroh profefor univiversitar doctor Radu Dumitru si a co-slujitorului sau preot Ioan Protopopescu, intre anii 1999-2002, s-au efectuat reparatii interioare si exterioare, curatirea picturii, completarea ei cu tablourile ctitorilor principali, precum si hidroizolatia subsolului, cat si reamenajarea centralei termice.

Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena si Sf. Cuv. Parascheva – “Parcul Calarasi” sau Vergului – este o constructie monumentala (32 x 17 metri), avand planul bazilical, cu trei nave, in cruce greaca inscrisa, cu pridvor, turla pe naos si cu absida altarului decrosata, a carei infatisare a fost inspirata dupa aceea a Bisericii Sfantul Nicolae Domnesc din Curtea de Arges, inscriindu-se intre creatiile de stil neoromanesc.

Structura bisericii este din beton armat si caramida. Invelitoarea initiala a fost din olane, schimbata in anii 1960 cu una din tabla. In subsolul constructiei, s-au oficiat slujbele in perioada anilor 1943-1949.

Scurta Descriere a Monumentului Arhitectonic

Intrarea se face pe fatada de vest, urcand zece trepte monumentale, printr-un pridvor deschis, avand latimea navei centrale si jumatate din inaltimea acesteia.

Pridvorul are trei arcade frontale si cate o arcada spre nord si sud, toate cu arhivolte in plin cintru, rezemate in parti, pe pile masive de zidarie, iar in rest, pe cate 2 x 2 perechi de coloane octogonale ingemanate, cu capiteluri tronconice, toate placate cu travertin.

Placajul pilelor este realizat sub forma de panouri, in mijlocul carora se afla cate trei romburi, doua mai mici si unul mai mare, decoratie inspirata dupa scoartele oltenesti.

Din pridvor, patrundem in vestibulul-pronaos, prin trei usi, cea din mijloc surmontata de pisania sculptata in marmora, cele laterale avand deasupra cate un mozaic cu icoanele sfintilor patroni.

De-a dreapta si de-a stanga vestibulului se afla cate o scara ce urca la cafas, iar catre vest sunt alte trei arcade in plin cintru – descarcate pe zidurile laterale si pe doua coloane cilindrice – prin care se intra in naosul bisericii. La etaj, arcul care limiteaza cafasul catre naos este trilobat.

Intrarea se face pe fatada de vest, urcand zece trepte monumentale, printr-un pridvor deschis, avand latimea navei centrale si jumatate din inaltimea acesteia.

Pridvorul are trei arcade frontale si cate o arcada spre nord si sud, toate cu arhivolte in plin cintru, rezemate in parti, pe pile masive de zidarie, iar in rest, pe cate 2 x 2 perechi de coloane octogonale ingemanate, cu capiteluri tronconice, toate placate cu travertin.

Placajul pilelor este realizat sub forma de panouri, in mijlocul carora se afla cate trei romburi, doua mai mici si unul mai mare, decoratie inspirata dupa scoartele oltenesti.

Din pridvor, patrundem in vestibulul-pronaos, prin trei usi, cea din mijloc surmontata de pisania sculptata in marmora, cele laterale avand deasupra cate un mozaic cu icoanele sfintilor patroni.

De-a dreapta si de-a stanga vestibulului se afla cate o scara ce urca la cafas, iar catre vest sunt alte trei arcade in plin cintru – descarcate pe zidurile laterale si pe doua coloane cilindrice – prin care se intra in naosul bisericii. La etaj, arcul care limiteaza cafasul catre naos este trilobat.

Pictura bisericii, in fresca, executata intre anii 1962-1964, proprie stilului neobizantin, este opera echipei pictorului Eremia Profeta – castigator al concursului pentru aceasta lucrare impreuna cu Florin Dragomir, indrumati de profesorul I. D. Stefanescu.

In culori calde, intre care predomina galbenul, ocrul si albastrul, sunt reprezentate in registrele superioare, scene din viata Mantuitorului, iar in partea de jos, sfinti si apostoli.

In anul 2002, pictura a fost curatita si restaurata de pictorita Elena Vasilescu, iar pictorul Valentin Tanase a adaugat pe peretele de vest al naosului, portretele ctitorilor Maria si Ion Antonescu, precum si al preotului Constantin Sarbu, langa cel al Patriarhului Justinian. Icoana Sfintei Parascheva este executata in mozaic.

La exterior, zona ce margineste patratul bazei turlei este exprimata sub forma unor mari timpane in plin cintru. Boltile cilindrice spre sud si nord sunt mai joase, iar cele de est si vest sunt mai inalte, toate patru descriind bratele crucii.

Pentru preluarea impingerilor date de turla, pe fatadele laterale au fost executate, inca de la inceput, cate doua perechi de contraforturi, pe alta pereche rezemandu-se sistemul constructiv al cafasului.

Fatadele sunt simplu tencuite si zugravite cu praf de piatra. Ferestrele alungite, simple, sau grupate cate trei, sunt egale ca dimensiuni. Pe fatada vestica timpanul este subliniat la partea superioara printr-o arhivolta avand trei retrageri in consola. Tot cate trei retrageri au si arcele ce incheie ferestrele elansate ale turlei-Pantocrator.

Repetarea numarului 3 aminteste proslavirea Sfintei Treimi, in hrisovul pus la temelia bisericii sta scris: “Acest sfant lacas, inceput in vremuri de grea cumpana, dar si de mare mandrie nationala pentru tara noastra, se zideste ca marturie nepieritoare a legamantului sfant pe care biserica noastra l-a avut intotdeauna cu neamul si tara noastra”. Semneaza: Maresal al Romaniei Ion Antonescu, 28 iunie, 1943.

Powered by WordPress All Content Copyright © Parohia Parcul Calarasi Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, Cuv. Parascheva (Vergului) – Bucuresti
Theme created with SpiderWeb Press™.